Vitamine

sanatatea digestiei

Vitamine

Nimic nu funcționează fără vitamine!

Denumirea de vitamina semnifica program.
Organismul uman are nevoie de aport de vitamine în principal prin alimente de origine vegetala. Conform specialiștilor în domeniu, în corpul uman nu se petrece niciun proces la care sa nu participe și vitaminele. Fiecare vitamina preia o anumita funcție în cadrul metabolismului uman, de obicei, în asociere cu alte vitamine. Lipsa vitaminelor poate duce la tulburări metabolice.
Condițiile de baza pentru o sănătate optima și un randament ridicat în viata de zi cu zi sunt reprezentate de o alimentație selectiva și de un aport optim de componente nutritive care constau din vitamine, minerale, microelemente și un număr mare de fibre vegetale. Metabolismul uman s-a dezvoltat pe baza acestor acceleratori de procese biologice. Specialiștii considera ca în zilele noastre aproape nimeni nu mai primește prin hrana, cantitatea de micro-nutrienti pe care o asimilau oamenii in secolele trecute prin intermediul alimentelor proaspete, neconservate, nerafinate și nefierte.

Vitamina A
Excesul de vitamina A poate fi toxic la persoanele tratate timp îndelungat cu suplimente alimentare ce conțin vitamina A. Manifestările intoxicației cu vitamina A sunt diverse: piele uscata, voma, alopecie, hipercalcemie, demineralizari osoase, adenopatii, hiperlipidemie, amenoree, creșterea tensiunii intracraniene cu edem papilar , fibroza hepatica cu hipertensiune portala. Femeile însărcinate care iau vitamina A în exces pot avea un făt cu malformatii congenitale (craniofaciale, cardiace) sau pot suferi un avort spontan. Doze crescute de derivati sintetici ai retinolului sunt teratogene. Carotenul în exces poate determina o colorare portocalie a pielii ce poate fi confundata cu icterul. Toate manifestarile intoxicatiei cu vitamina A sunt reversibile după încetarea aportului excesiv. Doza zilnica recomandata este de 800 µg la femei, copii peste 10 ani si vârstnici; 1000 µg la bărbați, adolescenți și gravide; 1300 µg în perioada de lactație. Cele mai bogate surse de vitamina A sunt: ficatul si organele în general, lactatele, gălbenușul de ou, fructe și legume verzi (broccoli, spanac), galbene (pepene galben, cartofi), portocalii (morcovi) și roșii (ardei gras, roșii).

Vitamina B1 sau Tiamina
Vitamina B1 (tiamina) este indispensabila sanatatii fizice si psihice, având efecte benefice asupra sistemului nervos, digestiv, dar si la nivelul muschilor si chiar al inimii. Este supranumita si “vitamina bunei dispozitii” sau “vitamina performantei intelectuale”.
Vitamina B1 poate juca un rol important în prevenirea si / sau tratarea mai multor afectiuni precum :

  • alcoolismul
  • boala Alzheimer
  • boala Crohn
  • insuficienta cardiaca congestiva
  • depresie
  • epilepsie
  • encefalopatie Wernicke’s
  • psihoza Korsakoff’s
  • fibromialgie
  • HIV / SIDA
  • scleroza în placi
Deficitul de vitamina B1 se manifesta prin :
  • sensibilitate musculara
  • lipsa poftei de mâncare (anorexie)
  • dureri oculare
  • iritabilitate
  • scaderea concentratiei
  • furnicaturi în membrele inferioare si superioare
  • memorie deficitara
  • tahicardie
  • senzatie de oboseala imediat dupa trezirea de dimineata
  • sânge în urina
  • constipatie
  • strabism
  • mers greoi
  • astenie
  • depresie
  • tulburari de memorie si atentie
  • hipotensiune si chiar pareze
Excesul de vitamina B1 – nu se cunosc efectele secundare în caz de supradozaj, tocmai de aceea nu s-a determinat înca o limita de siguranta superioara pentru administrarea orala. Totusi, administrarea unor doze mari de tiamina poate determina manifestari de natura alergica, în special în cazul administrarii injectabile la persoanele cu istoric alergic. Doza zilnica recomandata de vitamina B1 este de la 0,4 la 1,2 miligrame pe zi pentru copii, de 1,3 miligrame pentru adolescenti si pentru femei, si de 1,5 miligrame pentru subiectii de sex masculin; ele sunt mai ridicate în caz de sarcina, de alaptare si, de asemenea, în caz de alcoolism cronic (deoarece atunci, necesitatile cresc în timp ce aporturile alimentare sunt adesea insuficiente).
Cele mai bune surse naturale de vitamina B1 sunt:
  • drojdia de bere
  • carnea de porc
  • semintele de floarea-soarelui
  • legumele uscate
  • ficatul de vita
  • cerealele integrale
  • orezul brun nedecorticat
  • fructele în coaja lemnoasa si cartofii


Vitamina B2 sau Riboflavina
Cunoscuta si sub denumirea de riboflavina, vitamina B2 ajuta la transformarea grasimilor, carbohidratilor si proteinelor în energie, este necesara pentru vindecarea si mentinerea unui tegument sanatos, ajuta organismul la echilibrarea aciditatii si este importanta pentru par, unghii si ochi. De asemenea, vitamina B2 joaa un rol important în prevenirea sau tratarea mai multor afectiuni, precum anemia, sindromul de tunel carpian, cataracta, migrena, rozaceea sau vaginita. Deficitul de vitamina B2 se manifesta prin arsura si senzatie de mâncarime în jurul ochilor, cataracta, fotosensibilitate, par gras, lipsit de luciu, unghii casante, buze crapate, scaderea rezistentei la efort si la infectii, retard de crestere, dermatite si inflamatii ale limbii. Excesul de vitamina B2 – ca urmare a lipsei de efecte adverse, nu a fost înca stabilita o doza maxima admisa. Deseori, un exces de vitamina B2 este eliminat prin urina sau se manifesta prin reactii alergice minore. Doza zilnica recomandata de vitamina B2 este de 0,6 pâna la 1,4 miligrame pe zi pentru copii, de 1,5 miligrame pentru femei si adolescenti, si de 1,8 miligrame pentru barbati si pentru femeile gravide sau care alapteaza.
Cele mai bune surse naturale de vitamina B2 sunt: carnea de pui, în special organele precum ficatul sau inima, lactatele, ouale, pestele, legumele cu frunze verzi, migdalele, ciupercile, soia si drojdia de bere. Aceasta vitamina este rezistenta la caldura, dar foarte sensibila la lumina si la pH-ul alcalin; ea poate disparea partial în apa de fierbere a alimentelor.

Vitamina B3 sau Niacina
Vitamina B3, cunoscuta si sub denumirile de niacina, acid nicotinic sau vitamina PP (Pellagra Preventer), este o vitamina care sustine procesele genetice în celulele organismului si care ajuta la procesarea grasimilor din corp. Niacina este recomandata în prevenirea si tratamentul multor afectiuni precum pelagra, dermatita, durerile de cap, nivelurile crescute de colesterol, depresii si tulburari psihice. Deficitul de vitamina B3 se manifesta prin lipsa poftei de mâncare, infectii la nivelul pielii, slabiciune musculara si tulburari digetive, iar în cazurile de deficienta severa de niacina se poate instala pelagra, boala care se caracterizeaza prin leziuni dermatologice majore, amnezie, depresie, anxietate, stari delirante sau chiar deces daca afectiunea ramâne netratata. Excesul de vitamina B3 se poate manifesta prin reactii alergice la nivelul pielii, afectiuni hepatice, ulcer peptic si intoleranta la glucoza. Doza zilnica recomandata de vitamina B3 este de 2 mg pentru copii între 0-6 luni, 4 mg pentru copii între 6-12 luni, 6 mg pentru copii între 1-3 ani, 8 mg pentru copii între 4-8 ani, 12 mg pentru baietii între 9-13 ani si 16 mg pentru baietii peste 14 ani, 12 mg pentru fetele între 9-13 ani si 14 mg pentru fetele peste 14 ani, 18 mg pentru femeile însarcinate si 17 mg pentru femeile care alapteaza.
Cele mai bune surse de vitamina B3 sunt: pestele (ton si somon), carnea de pui sau curcan, organele de vita, lactatele sparanghelul, avocado, broccoli, spanac, nuci, cereale integrale, ciuperci, drojdie de bere.

Vitamina B5 sau Acidul Pantotenic
Vitamina B5 este cunoscută şi sub denumirea de acid pantotenic.
Acidul pantotenic este un component al coenzimei A. Această coenzimă participă la producerea de energie din surse ca lipide, glucide şi proteine. Colesterolul, lipidele esenţiale, hormonii steroizi, melatonina şi acetilcolina nu pot fi sintetizate în absenţa compuşilor ce conţin coenzima A. Acest compus influenţează şi cantitatea de hemoglobină produsă în organism şi implicit transportul oxigenului la nivelul ţesuturilor.
Coenzima A este necesară şi pentru prelucrarea şi eliminarea unor medicamente şi compuşi toxici, dar şi pentru exprimarea genelor, diviziune celulară şi multe altele. Vitamina B5 accelerează vindecarea rănilor, scade nivelul de colesterol (un derivat al vitaminei – pantetina).
Vitamina B5 contribuie la reglarea functiei glandelor secretoare de uleiuri naturale ale corpului (sebum, de exemplu) si le mentine nivelul optim de activitate. Aceste glande functioneaza la parametrii normali si acneea dispare de pe corp daca organismul are rezerve suficiente de vitamina B5. Un aport zilnic de vitamina B5 de 5 mg pentru adultii mai mari de 19 ani ajuta si la regenerarea celulara si la combaterea infectiilor. In timp ce o carenta de vitamina B5 duce, printre altele si la aparitia acneei - iata de ce acestei vitamine i se mai spune si vitamina acneei. Uzul curent de vitamina B5 are efecte in principal asupra calitatii pielii: aceasta actioneaza ca un emolient, crescand gradul de hidratare al stratului cel mai la suprafata al pielii (stratul cornos), diminuand pierderea apei de la nivelul transepidermic si pastreaza elasticitatea si catifelarea pielii.
Functiile principale:
  • este importanta in metabolismul energetic al tesuturilor
  • participa la catabolismul si transformarea grasimilor , carbohidratilor si albuminei
  • reprezinta un stadiu primar al colesterolului si participa astfel la formarea hormonilor sexuali si de crestere
  • participa la productia de Vitamina D
  • joaca un rol important in cresterea si pigmentarea parului si in metabolismul celulelor pielii
  • este importanta pentru productia anticorpilor din cadrul sistemului imunitar
Vitamina B6 sau Pridoxina
Vitamina B6 numita si piridoxina, este o vitamina esentiala, mai ales pentru repararea ADN ului si protejarea creierului importiva efectelor toxice ale glutamatului. De asemenea, participa la catabolismul si anabolismul tuturor structurilor de albumina din organism.
Functiile principale ale Vitaminei B6
  • formarea celulelor care se regenereaza rapid ( celulele pielii, stomacului , intestinelor, ficatului si globulelor rosii)
  • constructia sistemului imunitar
  • asimilarea albuminei in muschi
  • controlara metabolismului apei din muschi
  • participarea la metabolismul grasimilor si al carbohidratilor
Alimentele cu cel mai bogat continut de Vitamina B6: avocado, dovlecei , banane , faina integrala de secara , cartofi , peste ( somon , sardine ) , carne de pui.

Vitamina B9 sau Acidul Folic
Aceasta vitamina se gaseste mai ales in verdeturi cum ar fi salate , spanac si mai rar in fructe. Functii principale:
  • participa la formarea materialului genetic ADN
  • este important pentru cresterea , dezvoltarea si diviziunea celulara
  • participa la productia neurotransmitatorilor serotonina , noroadrenalina si dopamina
Vitamina B12 sau Cobalamina
Vitamina B12 sau cobalamina ajuta la transportul oxigenului in sange, deci este esentiala pentru producerea de energie. Este necesara pentru sinteza acidului dezoxiribonucleic (ADN). Are un rol important in sinteza proteinelor, in metabolismul glucidelor si acizilor grasi, precum si in formarea globulelor rosii. Vitamina B12 o găsim sub multe forme, nu toate la fel de eficiente. Cea mai eficientă este metilcobalamina, iar cea mai comună este cianocobalamina, deoarece este uşor de preparat şi mai ieftină. Această vitamină hidrosolubilă, rezistentă la acţiunea aerului, este distrusă de lumină, radiaţia ultravioletă, alcool, prelucrarea alimentelot, acizi şi baze. Functiile Vitaminei B12:
  • Protejează celulele hepatice, datorită proprietăţii ei de a împiedica depunerea grăsimilor în ficat.
  • Luptă împotriva anemiei şi a oboselii, deoarece vitamina B12 constituie un factor de maturizare al globulelor de sânge.
  • Esenţială pentru funcţionarea normală a sistemului nervos, participând la sinteza tecii de mielină ce încorporează fibrele nervoase şi a neuronilor care transmit impulsurile nervoase în tot corpul.
  • Această proprietate conferă o stare bună echilibrului psihic, măreşte puterea de concentrare şi de memorare, creşte performanţele fizice, păstrează sănătoase simţurile auditive şi tactile.
  • Este implicată în metabolismul metoininei, colinei, neutrotransmiţătorilor (noradrenalina, serotonina, dopamina), construirii acizilor nucleici (AND şi ARN).
  • Este importantă pentru structurile osoase ale organismului. Celulele care construiesc ţesutul osos (osteoblazele) trebuie să dispună de suficientă vitamina B12 pentru a forma oasele şi pentru a lupta împotriva osteoporozei.
  • Participă la procesul de reînnoire celulară, la sinteza fierului, a vitaminei C, a acidului pantotenic, a acidului folic şi la sinteza vitaminei B15.
  • Contribuie la producerea de energie prin metabolizarea glucidelor, lipidelor (sinteza unor acizi graşi) şi proteinelor, prevenind degenerările celulare.
  • Scade nivelul seric al homocisteinei, prevenind ateroscleroza şi cardiopatia ischemică.
  • Stimulează pofta de mâncare, are rol benefic asupra tractului gastrointestinal.
Vitamina H sau Biotina
Vitamina H sau Biotina este importanta pentru productia de energie din carbohidrati si grasimi. Participa la productia glicogenului muscular si a glucozei pentru reglarea nivelului de zahar din sange; Joaca un rol important in anabolismul acizilor grasi si de aceea este importanta pentru membranele celulare si pentru continutul de grasime al pielii; Este indispensabila pentru formarea hormonilor; Participa la procesul de inmultire al limfocitelor si al anticorpilor; Stimuleaza asimilatia sulfului pentru o crestere sanatoas a parului si unghiilor; Cine are nevoie de mai multa vitamina H ?
  • Persoanele care au o micoza sau o colonizare greșita cu bacterii intestinale. De exemplu, din cauza unei administrări prelungite de antibiotice, laxative, sau din cauza unui consum excesiv de alcool.
  • Persoane cărora li se administrează medicamente împotriva epilepsiei ( aproximativ trei sferturi din epileptici au carenta de vitamina h);
  • Femeile gravide;
  • Diabeticii
Vitamina C sau acid ascorbic
Vitamina C sau acid ascorbic este una din cele mai cunoscute vitamine.
Vitamina C este un nutrient esențial vieții, solubil în apă, implicat în producția de glucocorticosteroizi și de anumiți neurotransmițători (substanțe care permit transmisia influxului nervos), în metabolismul glucozei, al colagenului, al acidului folic și al anumitor aminoacizi, în neutralizarea radicalilor liberi și a nitrozaminelor, în reacții imunologice, care facilitează absorbția fierului la nivelul tubului digestiv.
Fructele citrice (lămâie verde, lămâie, portocală, grepfrut), tomatele și cartofii sunt surse comune și foarte bune de vitamina C. Alte alimente care sunt bune surse de vitamina C includ papaya, broccoli, varză de Bruxelles, coacăze, căpșuni, conopidă, spanac, pepene galben și kiwi. De asemenea, merișoarele și ardeii iuți sunt surse bogate în vitamina C.
Cantitatea de vitamina C din alimente provenite din plante depind de:
  • varietatea exactă a plantei,
  • condițiile solului
  • climatul în care s-a dezvoltat,
  • perioada de timp dintre recoltare și consumare,
  • condițiile de păstrare,
  • metoda de preparare. Gătitul în general, se presupune, distruge vitamina C
Este posibil ca vitamina C să ajute și la prevenirea cancerului. Vitamina C ajuta şi la ameliorarea stărilor de febră musculară şi este recomandat ca după efort fizic să consumați un fruct sau un suc natural. Această substanța nutritivă nu poate fi sintetizată şi nici stocată de organismul uman şi de aceea trebuie să consumam zilnic câteva fructe și legume.
Vitamina C este termosensibilă şi se distruge repede în contact cu aerul și cu razele solare. Din această cauză ceaiul de lămâie nu mai conține vitamina C sau conține prea putina. Dacă se adaugă lămâie după ce a fiert apa, vitamina C nu se deteriorează, dar ceaiul trebuie consumat atunci.
Trebuie să nu tăiați în bucăți foarte mici fructele şi legumele și să le stocați în această stare pentru mult timp (trebuie consumate cât mai aproape de momentul tăierii). Dacă doriți să păstrați sucurile naturale în recipiente, acestea trebuie sa fie mate (pentru a nu lasa lumina să pătrundă), etanș închise şi păstrate la rece. Excesul de vitamina C (1000-5000 mg pe zi) se manifesta prin deranjamente stomacale mai ales in cazul unei sensibilitati crescute la aciditate, apariția de pietre la rinichi, afectarea sistemului imunitar si aparitia simptomelor de ameteala si greata. Surse de vitamina C sunt: fructe (portocale, papaya, mere, capsuni, grepfruit, pepene), broccoli, ardei gras, rosii, mango, cartofi, varza, spanac, lamaie, varza, afine. Deficitul de vitamina C - conduce la aparitia scorbutului care este o boala caracterizata prin anemie, caderea dintilor si sangerari sub piele. In carenta de vitamina C tenul devine uscat si palid, pierzandu-si stralucirea si prospetimea. Vitamina C este clasificata de cele mai noi studii stiintifice in categoria nutrientilor cu o contributie semnificativa in prevenirea bolilor cardiace, protejand arterele de degradare si de instalarea aterosclerozei. Persoanele cu deficit de vitamina C sunt mai predispuse atacurilor de cord, bolilor arteriale si accidentelor vasculare cerebrale.

Vitamina D - Vitamina Soarelui
Vitamina D asigura preluarea calciului din intestin si asimilarea acestuia in oase. 80% din vitamina D se formează in piele. Cea mai activa forma a vitaminei D este vitamina D3 ,denumita si califerol. Sub aceasta forma se afla vitamina D in alimentele de origine animala.

Vitamina E sau Tocoferol
Functiile de baza: Ca antioxidant : protejarea contra radicalilor liberi a tuturor celulelor adipoase si a substantelor mesagere protejeaza acizii grasi nesaturati din bio membrana interioara si din cea aflata in jurul celului; protejeaza hormoii adiposi protejeaza plaminii si globulele de sange importiva radicalilor de oxigen; Vitamina E reduce considerabil riscul apariţiei cataractei, a unor forme de cancer (gastrointestinal, pulmonar), asigură protecţia organismului împotriva dioxidului de azot (smogul), a radiaţiilor, chimioterapicelor şi a fumului de ţigară. Vitamina E măreşte fecunditatea. Ea intervine în procesul fertilităţii, stimulând la bărbaţi formarea spermatozoizilorşi asigurând buna desfăşurarea a sarcinii la femei. Aportul corespunzător de vitamina E scade de patru ori riscul apariţiei bolii Parkinson. La bolnavii deja afectaţi de această maladie, aportul alimentar crescut de vitamina E încetineşte procesul de degradare a neuronilor şi evoluţia bolii. Carenţele de vitamina E pot apărea în caz de afecţiuni hepatice, renale, anumite tipuri de cancer etc şi se manifestă prin: anemie, acne, greaţă, afecţiuni cardiovasculare, hepatice şi gastrointestinale, diaree, impotenţă sexuală, leziuni ale aparatului genital feminin şi masculine, oboseală musculară şi scăderea masei musculare, mers instabil, pierderea reflexelor. Excesul de vitamina E poate duce la la oligospermie, azoospermie în cazul bărbaţilor, iar la femei involuţie ovariană şi tulburări ale ciclului menstrual. De asemenea, administrarea excesivă de vitamina E scade absorbţia de vitamina K şi creşte astfel riscul producerii de hemoragii.

Vitamina K sau Fitonadiona
Vitamina K ajuta la coagularea sangelui si protejeaza oasele in special in perioada post-menopauza. Vitamina K previne calcifierea arterelor si asigura protectie impotriva afectiunilor hepatice si a cancerului de prostata. Sunt situatii in care necesarul organismului de vitamina K este mai mare decat in mod normal iar printre aceste situații enumeram: Sangerari excesive, inclusiv, sangerare menstruala, nazala sau in tractul digestiv Vanatai Probleme cu calcifierea vaselor de sange sau supapelor inimii Probleme cu fracturi de oase sau diminuarea structurii osoase Alimentele cu cel mai bogat continut de vitamina k: varza acra, varza creata, patrunjel , varza de Bruxelles , spanac, nasturel ( macris de balta ) , salata verde.

Minerale

Asigurarea organismului cu nutrientii necesari are ca efect, in timp, clădirea unui organism puternic, rezistent la boli, care are șanse mult mai mari de a-și păstra vitalitatea si tinerețea un timp mai îndelungat.
Trebuie mentionat ca actiunea de fortifiere este un proces care are nevoie de timp si ca efectele negative produse de carentele de minerale , microelemente si vitamine nu se pot inlatura peste noapte prin administrarea unui pumn de pastile de la farmacie.

Calciu
Calciul creste densitatea osoasa. Conform multor studii, un aport mărit de calciu reduce riscul de cancer intestinal. Calciul pastreaza nervii in forma.

Fier
Fluor
Iod
Magneziu
Magneziul este considerat sarea liniștii interioare și asigura o rezistenta mai mare la stress. Magneziul liniștește sistemul nervos central hiperexcitat , calmează terminațiile nervoase stresate si hiperactive. De asemenea, magneziul întărește inima. Producerea de energie de catre inima si muschi se accelerează numai cu ajutorul magneziului. In plus, conform unor studii, magneziul administrat suplimentar, mai multe luni, scade considerabil crizele de migrena atât în intensitate cât și în frecventa.
Potasiu
Potasiul este necesar pentru formarea glicogenului muscular - depozitul de energie in mușchi. Potasiul este necesar si pentru arderile de grăsimi. Alimentatia bogata in potasiu scade tensiunea pe termen lung. Legume cu continut ridicat de potasiu: fasole alba boabe, patrunjel, mazare , linte, spanac, avocado. Fructe: banane , caise.
Seleniu
Seleniul contribuie la protecția celulara și la întărirea sistemului imunitar.
Sodiu
Industria alimentara adaugă exagerat de multa sare si, implicit sodiu in alimente. Un continut ridicat de sare împiedica dezvltarea bacteriilor si a ciupercilor. In general ,primim de 8 - 10 ori mai mult sodiu decât este necesar. Singurele ocazii in care este necesara mai multa sare: pentru persoanele care transpira exagerat de mult sau în cazul diareei.
Zinc
Zincul este prezent in peste 300 de enzime responsabile pentru metabolism si contribuie la producerea tuturor hormonilor , îmbunătățește sistemul imunitar , protejează celulele împotriva radicalilor liberi.

Suplimente alimentare pe baza de vitamine si minerale

dosarul electronic de sanatate

Începând din 12 noiembrie 2016, medicii de familie au obligatia să constituie dosarul electronic al pacientului . Toţi românii vor avea dosar electronic de sănătate, fie că sunt sau nu asiguraţi, minori sau adulţi.
Concret, după ce i se va constitui dosarul electronic de sănătate, pacientul va acces direct şi transparent la toate serviciile de care a beneficiat la medicul de familie, în spitale publice şi private, în laboratoare şi la orice alt furnizor de servicii medicale.
Dosarul Electronic de Sănătate (DES) este un sistem informatic care rezolvă problema consolidării datelor medicale relevante ale pacienților rezultate în urma interacțiunii acestora cu sistemul medical într-un format standardizat, electronic precum și problema accesării acestor date în mod securizat, indiferent de locație de către cei care au dreptul și nevoia de a le consulta, în interesul pacientului.
Utilizatorii sistemului DES sunt următorii:

  • Medici care furnizează direct îngrijirea medicală
  • Pacienți care dispun de propriile date medicale
  • CNAS care decontează serviciile medicale
  • Instituții medicale care furnizează servicii medicale în cadru organizat și dețin baza materială în acest sens
  • Ministerul Sănătății care elaborează politici de sănătate publică
DES permite medicilor consultarea datelor medicale online în portalul DES în timpul desfășurării actului medical conform autorizației de acces sau în cadrul sistemelor informatice din instituțiile medicale unde își desfășoară activitatea Permite medicilor transmiterea datelor medicale către DES prin intermediul sistemelor informatice din instituțiile medicale unde își desfășoară activi tatea sau direct din portalul DES dacă nu dispun de sisteme proprii. Permite pacientului/cetățeanului consultarea online a dosarului medical propriu, autorizarea altor persoane pentru acces la dosar și vizualizarea acceselor la date. Permite CNAS realizare a de statistici, standarde de facto, urmărirea mai riguroasă a decontărilor Permite Ministerului Sănătății să-și bazeze politicile de sănătate publică pe un suport de date cu semnificație medicală.
DES uniformizeazămodul de gestionare a datelor medicale ale unui pacient și permite colaborarea între utilizatorii acestor sisteme (medici) în desfășurarea actului medical indiferent de instituția în care lucrează, fie prin accesarea dosarelor naționale ale pacienților prin intermediul sistemelor informatice ale instituției, fie accesându-le direct din portalul DES. Astfel, sistemul DES expune interfețe grafice (portal) pentru transmitere și consultare date din dosarul electronic către utilizatori umani, precum și interfeț e standard (HL7) în același scop al transmiterii și consultării dosarului către sisteme informatice ale medicilor.
Medicii pot efectua următoarele operații în cadrul Portalului Extern DES:
  • Inițializează dosarul pacienților
  • Înregistrează pacienți ca utilizatori ai DES
  • Consultă sumarul și informațiile pentru situații de urgență din dosarul unui pacient.
  • Consultă dosarul unui pacient cu acordul acestuia sau al aparținătorului.
  • Completează documente medicale și le transmite către dosar.
În mod implicit, medicul de familie poate consulta dosarele pacienților aflați pe lista sa, iar medicul specialist poate consulta dosarul pacienților bolnavi cronici gestionați de el.
Consultarea dosarului electronic în cadrul portalului DES este posibilă numai după autentificarea utilizatorului (medicului, pacientului sau aparținătorului). Acesta va căuta dosarul după criterii care țin de identificarea pacientului cum ar fi CID-ul.
Sumarul și informațiile pentru situațiile de urgență sunt primele informații pe care la va afișa sistemul din dosarul căutat. Acestea vor fi afișate către orice medic.
Medicii de familie vor putea consulta dosarul pacienților care sunt curent înscriși pe lista lor. Medicii de familie au acces la întregul dosar al pacienților proprii fără a fi necesară prezența sau un acord suplimentar al pacientului/aparținătorului dacă acesta nu a modificat politica de acces implicită la dosar.
Medicii specialiști vor putea consulta dosarul pacienților cu boli cronice și care sunt în îngrijirea acestora. Aceștia au acces la întregul dosar al pacienților pe care îi au în grijă fără a fi necesară prezența sau un acord suplimentar al pacientului/aparținătorului dacă acesta nu a modificat politica de acces implicită la dosar.
Informații pentru situațiile de urgență ale unui pacient sunt structurate pe secțiuni.
Pentru pacientul exemplificat, sunt prezentate următoarele secțiuni:
  • Alergii și intoleranțe
  • Proteze și dispozitive interne
  • Transplanturi
  • Proceduri medicale relevante pentru urgență (recente)
  • Boli cronice
  • Boli hematologice relevante pentru urgență
  • Boli transmisibile relevante pentru urgență
  • Tratamente curente
  • Internări recente
  • Istoricul medical este format din secţiunile:
    • Alergii
    • Boli Cronice
    • Istoricul de Boli/ Diagnostice
    • Intervenții si proceduri efectuate
    • Servicii medicale
    • Imunizări
    • Tratament medicamentos acordat în cadrul unor studii clinice.
    Completare date în portalul DES
    Portalul DES oferă facilități pentru a completa date privind internările continue sau de zi și privind consultațiile efectuate de medici.Aceste facilități se adresează acelor instituții medicale care nu dispun de sisteme informatice proprii în cadrul cărora să gestioneze pacienții.Completarea acestor date se face strict în scopul salvării lor în cadrul dosarului electronic de sănătate. Sistemul DES nu are ca obiectiv înlocuirea documentelor pe hârtie elaborate în cadrul acestor instituții medicale.Datele completate sunt numai cele care urmează a se constitui ca date DMR.
    Completarea acestor câmpuri se va efectua manual de către utilizator prin copierea seriei și numărului foi de observație a pacientului pentru o mai ușoară identificare ulterioară. Pe scurt, procesul de completare implică:
    • 1.Medicul se autentifică în portalul DES
    • 2.Medicul caută dosarul pacientului
    • 3.Medicul caută pacientul pentru care dorește să completeze date prin introducerea CID-ului (sau CNP-ul). Sistemul DES este capabil să transforme CNP-ul în CID.
    • 4.Sistemul DES va căuta dosarul electronic al pacientului
      • acest dosar trebuie să existe (să fie inițializat)
      • altfel nu se pot completa date noi
      Medicul de familie este cel care inițializează dosarul, (în portalul DES, poate face acest lucru prin completarea unui document cu CID-ul sau CNP-ul pacientului respectiv)
    • 5.Medicul alege apoi categoria de document medical electronic pe care dorește să-l completeze,dintredocumentele pe care le poate introduce conform drepturilor de acces:
      • TDOC1-Prezentare la internare
      • TDOC2-Extras Fișă de Spitalizare continuă
      • TDOC3 -Fișă de Spitalizare de Zi -Prezentare Vizită
      • TDOC4 -Fișă Consultație
      • TDOC5.1 -Trimitere clinică
      • TDOC5.2 -Trimitere paraclinică
      • TDOC5.3 -Trimitere Recomandare Îngrijire la domiciliu
      • TDOC5.4 -Trimitere Recomandare Dispozitive Medicale
      • TDOC6 -Rețetă
    • 6.Medicul poate apoi:
      • a.Adăuga un nou document medical electronic
      • b.Edita un document pe care l-a creat anterior și pe care nu l-a transmis încă în dosar. Poate accesa numai documentele pe care le-a creat el și le poate modifica numai dacă nu le-a transmis încă.
      • c.Șterge un document dacă nu l-a transmis încă în dosar
    Prezentare pentru pacienti a Dosarului Electronic de Sanatate
    Prezentare pentru medici a Dosarului Electronic de Sanatate

    Situatia afectiunilor hepatice in Europa

    sanatatea digestiei

    Conform unui studiu publicat in Journal of Hepatology de Martin Blachier1, Henri Leleu, Markus Peck-Radosavljevic, Dominique-Charles Valla, Françoise Roudot-Thoraval, la nivel european se constata urmatoarele:

    - Ciroza hepatica este responsabila pentru 170 000 de decese in Europa, in fiecare an, cu variatii majore de la o tara la alta.

    - Cancerul la ficat este responsabil pentru 47 000 de decese in Europa, in fiecare an.

    - Mai mult de 5500 de transplanturi de ficat sunt efectuate in Europa in fiecare an.

    - In unele tari europene, rata mortalitatii afectiunilor hepatice asociate consumului de alcool este de 47 la 100 000 locuitori.

    - Un procent intre 5 si 7 la mie din populatia Europei este afectata de hepatita cronica de tip B.

    - Prevalenta generala a hepatitei C in Europa este estimata intre 0.13% si 3.26%.

    - Raspandirea afectiunii ficatului gras non alcoolic (NAFLD ) este intre 2% si 44% in randul populatiei europene ( incluzand si copiii obezi) si intre 42.6% si 69.5% in randul populatiei cu diabet de tipul 2.

    - Toate cauzele majore ale afectiunilor hepatice pot fi influentate decisiv prin preventie si tratament.

    Articole despre ficat

    bolile ficatului

    .....